(AAB) ANUALA DE ARHITECTURA BUCURESTI 2022
workshop IN-VISIBLE VENICE 2022
An architectural comparative journey thru Italo Calvino’s projections
Autori: arh. Alexandru Crișan, arh. Ana Maria Crișan
Birou: Asociația Culture Reserve
Colaboratori:
Organizor: ONG – CULTURE RESERVE (dr.arh. Alexandru Crișan, dr.arh. Ana Maria Crișan)
Parteneri: Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București (UAUIM);
Operator turistic: Ro Team Tour
Lectori seniori: dr.arh. Alexandru Crișan, dr.arh. Ana Maria Crișan
Echipa machetare și editare: dr.arh. Ana Maria Crișan, stud.Dolha Mihaela, stud.Uysal Merve Baise, stud. Elena Ciobanu, dr.arh. Alexandru Crișan.
Link AAB2022: https://www.anuala.ro/proiecte/2022/300/
Link UAUIM: https://www.uauim.ro/evenimente/workshop-2022-in-visible-venice/
About
ANUALA DE ARHITECTURA 2022
workshop IN-VISIBLE VENICE 2022
An architectural comparative journey thru Italo Calvino’s projections
[EN]
[RO]
Comentariul autorului
Intro:
„În orașe, este ca și în vise: totul poate fi visat, dar până și cel mai neașteptat vis este un rebus care ascunde o dorință sau, inversul ei, o teamă. Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și temeri, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, perspectivele lor înșelătoare și totul ascunde altceva.” (Italo CALVINO, Orașele Invizibile)
Teaser:
“Veneția… paradis al romantismului de început de secol, un loc al visării definită de ceața care se ridică de pe ape, de canalele care o străbat, de forfota continuă din San Marco, de podurile ce leagă labirintul străzilor întortocheate, de piațetele înțestate de oameni așezați la cafenele, un furnicar care suprapune haotic imagini aparent repetitive, secvențiale, trecătoare… Un oraș al contrastelor puternice, al romanticizmului ascuns, al siluetelor ce răsar dincolo de ape, al transparențelor, al suprapunerilor… câteodată al decadenței, al senzațiilor acutizante, al miasmelor, al pestilenței. Un oraș în care poți regăsi fragmente din Wordsworth, Byron, Keats, Shelly, Poe sau tușe de Turner, Gericault sau Goya. Un spectacol impresionant, un amalgam de elemente care pot compune și recompune oricând o nouă poveste, personalizată, unică. Ascunsă privirii, Veneția (in)vizibilă continuă să traiască dincolo de un timp specific. Italo Calvino și-a imaginat descriptiv orașele invizibile întrupând Veneția în fiecare dintre ele. Plecând de la pasaje cheie din nuvela lui I.C. se propune regăsirea in situ a fragmentelor arhitecturale corespondente, identificarea unui vocabular architectural comun. Acesta devine bază pentru reconstrucția unei Veneții invizibile în machete de hârtie, o Veneție a umbrelor, luminii și ceții. Workshop-ul își propune identificarea elementelor cu caracter de vocabular repetitiv și transpunerea acestora într-un limbaj arhitectural ce poate determina spațial noi valențe interpretative.“ (Alexandru Crisan, In-Visible Venice, 2022)
Tematica:
In-Visible Venice – An architectural comparative journey thru ITALO CALVINO’s projections este un workshop tematic care centrează VENEȚIA, în analiza in situ, pe parcursul a două săptămani descoperind arhitecturile care l-au inspirat pe novelist. Structurat în 2 părți, workshop-ul are o parte de analiză în orașul seren și respectiv o parte aplicată de modelare pe machete din hârtie cu scopul recreerii unor arhitecturi “invizibile” din umbre și lumini. Drumul urmărește parcurgerea Veneției, plecând de la aspectele particulare ale orașelor fantastice. Urmărind descrierile lui Italo Calvino arhitecții în formare au avut ca scop redescoperirea orașelor (Diomira, Isidora, Doroteea, Zaira, Anastasia, Tamara, Zora, Despina, Zirma, Isaura, Maurilia, Fedora, Zenobia, Zobeide) pe baza caracterelor/elementelor repetitive. Partea aplicată a workshop-ului pleacă de la presupusa imposibilitate a ilustrării cărții Orașele Invizibile. Sub tema amplă a machetelor de hârtie, obiectivul a fost acela al recreerii unor arhitecturi din umbre, a unor arhitecturi care să fie invizibile, efemere, în mișcare… o iluzie, similară arhitecturilor (fragmentate) reamintite o dată cu trecerea timpului. În spatele workshop-ului se ascunde un exercițiu de vizualizare al planurilor și al relațiilor lor cu lumina, un exercițiu care manipulează plinul și golul în raport cu sursa de lumină și cu mișcarea. O serie de referințe au fost esențiale în abordarea exercițiului, cu legătură directă cu lumea teatrului, prin jocul de lumini și umbre, pentru că ultim, lumea lui Italo Calvino este o lume teatrală, atemporală, evidențiată prin repetiție și multiplicare, prin mișcare. Lumea concepută de prozator (Italo Calvino) este în esență o lume construită cu elemente puține, dar repetate, supunându-se teoriei Repetiției și Diferenței a lui Gilles Deleuze, care sublinia că repetiția diferențiată poate deveni substanță a arhitecturii. Similar, în lumile invizibile, elementele arhitecturale repetate sunt cele care dau caracterul specific al orașelor: orașe construite preponderent din turnuri, poduri, ziduri, scări, ferestre, uși. Ca urmare workshop-ul s-a constituit ca un joc cu elemente, capabile să compună și recompună prin repetiție o tipologie arhitecturală specifică. Jocul luminii și umbrelor din teatrul NOH, a fost în context un mecanism de amplificare și manipulare în direcția dorită. Arhitectura scenografică percepută ca umbră este împrumutată din Commedia dell’Arte, devenind un personaj în sine, o arhitectură care se mișcă, crește, descrește, se transformă, bazată paradoxal pe improvizație. Câteva referințe esențiale din teatrul luminii și umbrelor au orientat studiu aplicat: Robert (Bob) Wilson, Jerzy Grotowski, Ariane Mnouchkine sunt câtiva regizori care s-au inspirat din teatrul convențional… operând neconvențional. Similar, acest mod de lucru a fost un exemplu pentru exercițiul aplicat cu scopul de a încuraja creativitatea și gândirea asociativă.
Metoda educativă (educația non-formală):
Formarea unui arhitect “a tot văzător”, inclusiv a lucrurilor invizibile. Un Studiu aplicat asupra Orașelor Invizibile ale lui Italo Calvino. Metodologia parcurge definirea etapelor procesului estetic, principiile alcătuirii hărţilor de arhitectură şi defineşte modele referențiale. În zilele de studiu in situ, prelegerile parcurg de la scară mare, la scară mică: morfologia urbană a țesutului, scenografia spațială, tipologii de piețe și relația dintre construit și neconstruit, circulații, mecanica de compunere a volumelor, alcătuirea fațadelor, morfologia arhitecturală: alcătuirea fațadelor, tipologii, etc. Exercițiile individuale și în echipă in situ urmăresc familiarizarea cu elementele de arhitectură, dezvoltarea recunoașterii elementelor de vocabular, pornind de la citatele din lucrarea lui Italo Calvino. Analiza reia etapele pe care le parcurgi pagină cu pagină, înaintând în orașe ale vieții, ale morții, ale urâtului, ale frumosului – reconstituie tipologiile distincte ale observatului ca bază a traseului şi relaţionează paşii distincţi ai asimilării categoriilor specifice ale obiectelor observate. Cheia procesului estetic este conţinută în identitatea obiectului observat, asimilat prin împrumut sau memorat și recreerea acestuia într-o nouă cheie interpretativă. Scopul principal este al reconstituirii procesului construcției orașelor, pe baza elementelor determinante identificate. Prin orientarea asimilării pe baza procesului de a vedea, a observa, a imagina se doreşte direcționarea procesului educaţional către o asimilare activă şi o dezvoltarea responsabilă a capacității creative a viitorilor arhitecți. Procesul educațional vizează identificarea și asimilarea mecanismelor de compunere și descompunere ale elementelor constitutive primare ale spațiului arhitectural. În cadrul exercițiului sunt evidențiate: observația, descompunerea existentului, recompunerea prin asociere vizând mecanismele de compunere volumetrică: tipologia aglomerării (turnului Babel), a plierii (armonică), a proiecților multiple sau a proiecțiilor inversate (oglindirea, reflexia și multiplicarea, evidențierea adâncimii prin straturi multiple etc.) Studiul aplicat se constituie astfel ca o poveste a celebrului drum inițiatic (Le Corbusier), o poveste cu rădăcini în trecut şi reflexe în prezent, o poveste a obiectului arhitectural văzut dincolo de apartenenţa temporală a observatorului. Călătoria în timp este simultan un dialog între arhitecţii în devenire şi Italo Calvino, şi o poveste – o poveste a adaptării creative şi a progresiei imaginaţiei (compoziție imaginativă).
Program: WORKSHOP – IN-VISIBLE VENICE 2022
Disciplina: arhitectură, artă vizuală
Credite: echivalent practică de studiu anul 1,2
Participanți workshop, 41 studenți arhitecți: ANGHEL Alexia Maria, BACIU Andreea Cristina, BEJAN Mara Ruxandra, BÎRSAN Alexandru Vlad, BUDACU Sandra Ana, CĂTONOIU Sinziana, CEACIRU Alexa Daniela, CHEȘU Maria Teodora, CHIRIȚĂ, Ioana Ruxandra, CRISTIAN Andra, CUCU Adriana Theodora, CUCU Teodora, CUSU Tina Teodora, DOLHA Mihaela, FLOREA Maria Bianca, GEREA Ana Maria Yasemine, ION Alexia Denisa, JIMAN Maria Ioana, LASCU Ioana, MARCOIANU Alexandra Bianca, MARCU Meltem Lavinia Maria, MĂRGEAN Elena Bianca, MOISE Sara Maria, MOȚĂȚĂIANU Andrada Nicola, OPREA Smaranda Ana, OZKAN Oana Bianca, PALIE Andreea Theodora, PANGICĂ Dan Paul, PÎRȚAC Antonia Olivia, POPA Andreea Florina, RADU Maria Alexandra, SĂNDESCU Ana Carina, SARIGHIOLEANU Mihnea Teodor, SILION Mihai Cristian, SIMION Maria, SORESCU Ioana Alexia, ȘTEFANESCU Miruna, TOMOZEI Ana Adriana, TUDOR Andra Nicole, TURCU Denisa, ZALTZIDLER Vanessa.
Durata: 1 săptămână deplasare + 2 săptămâni atelier + 1 săptămână editare
Tipologie: DEPLASARE DE STUDIU – WORKSHOP
Categorie: educație non-formală, pluridisciplinară, orientată către cultura vizuală
Locație: Venezia, București
Finalitate: machete de hârtie/ “PAPER ARCHITECTURE”; expoziție.
Link Anuala de Arhitectura Bucuresti 2022: https://www.anuala.ro/proiecte/2022/300/
text & images © Alexandru Crisan / Ana Maria Crisan 2022 for Culture Reserve
Leave a reply